Bestia

36810e6f5e4800c06ec1fa30ead5847d

A venit vremea sa scriu despre ea, despre Bestie. Imi sopteste in timpanul mintii : ” Sunt aici !”, chiar si in cele mai frumoase momente. Vine, ma ia de mana si ma strange cu atata forta, incat imi lasa rani adanci in carne si-n inima.  Imi aminteste continuu ca oriunde m-as duce nu sunt singura, ca-mi urmareste gandurile si-mi anticipeaza miscarile, iar la culcare imi promite inca o noapte istovitoare.

Ne trezim impreuna, eu vlaguita, cu fata mototolita, ochii incercanati, fara par, sprancene sau gene, ea puternica, perfida, rapace. Stie ca lupt, ca mintea-mi e agera, vioaie si sufletu-mi la fel, ca primesc iubire necontenit si ca nu voi ceda. Nu se teme, e plina de ura, dar recunoaste ca sunt un adversar important si face pasi inapoi.

A venit in familia noastra cand aveam 14 ani, s-a instalat ca o infatuata in trupul mamei si-a facut mendrele o perioada, dar a plecat cu coada intre picioare, maraind.

Si-a dorit cu ardoare sa devina membru al familiei noastra, caci si-a facut simtita prezenta mai mereu si a calcat in picioare povesti, vieti, suflete, destine. Mi-a luat cu ea bunicul, matusa si ulterior, a prins-o din urma pe mama. Atunci a intors cutitul cel mai adanc, si-a facut drum printre mii de bucati de inima si mi-a strapuns sufletul. Nu am putut sa o salvez pe mama din ghearele ei, am privit cum mi-o ia si i-am lasat-o, am lasat-o sa plece trufasa si am sperat ca nu se va mai intoarce niciodata.

Acum imi spune ca singura am chemat-o, caci mi-a simtit teama, stia ca nu o vreau, dar ca totusi am asteptat-o sa vina si a venit. As vrea sa ma duc in pustiu si sa urlu, sa urlu la ea, sa-i spun tot ce-am adunat toti anii astia. Oh, Doamne, cat o urasc! Dar, stiu ce vrea, vrea sa-i recunosc ca doar acum am invatat sa traiesc, sa ma bucur de fiecare dimineata,  de fiecare imbratisare, de fiecare zambet, de fiecare vorba buna. Am invatat sa ascult, sa nu mai judec, sa fiu mai intelegatoare, mai iubitoare.

A venit si mi-a dat lectia suprema, asteapta rabdatoare sa vada ca am inteles, ca-i recunosc si meritele si-mi promite, tacit, ca va pleca.

Mi-am format in jurul meu un zid din iubirea si grija celor dragi, din povestile celor care au invins, din rabdarea, devotamentul si profesionalismul doctorului meu. In fiecare zi, mai adaug o caramida, o caramida  trainica catre reusita si intrevad un final fericit.

Foto: Pinterest

3 gânduri despre &8222;Bestia&8221;

  1. Mă Bucur că așa îți sunt gândurile.Te ajută sa fii Puternică pentru Viață.De-aș putea să dau ceva din mine,să-ți fie cu folos…..Temerile să te ocoleasca și Gândul Bun să fie în tine….puuup,cu Mare Drag!!!!…

    Apreciat de 2 persoane

  2. Urasc atat de mult Bestia pe cat de „viata” e in viata ta, pe cat de frumoase iti sunt orele si zilele alaturi de si tai, de prieteni… Nu e cinic?
    Sa-ti fie zidul puternic draga mea prietena! Zic astea, confuz fiind, cu sentimente amestecate si las roaba asta de caramizi aici… Mi-a zis Inima ca-s din alea „cele mai bune”!

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile nu sunt permise.